1932 - 1963

   Am refuzat să cred că pot ţine acest blog fără să pun măcar o poezie scrisă de Sylvia Plath, ea fiind una din personalităţile care m-au marcat. Nonsensuri! 

   Iată, deci, una din frumoasele poeme ale artistei. Enjoy!
   Ah! Dar, pentru început aş dori să adaug şi o scurtă biografie.

   Sylvia Plath s-a născut pe 27 octombrie 1932 în Boston, Massachusetts şi a decedat pe 11 februarie 1963 la Londra. Sylvia Plath a fost o poetă americană contemporană.
   Părinţii ei erau cadre didactice la Boston University. Tatăl ei, Otto Plath profesor universitar, a murit când ea avea 8 ani. Mama sa, Aurelia, a trebuit să o crească singură, împreună cu fratele ei mai mic. Poeta i-a dedicat poemul Daddy.
   Talentul literar al Sylviei s-a făcut remarcat de timpuriu, prima poezie fiindu-i publicată la vârsta de opt ani.
   În vara anului 1953 se înscrie la o colaborare voluntară de patru săptămâni la revista de modă "Mademoiselle" din New York. La întoarcerea la mama sa, la Wellesley, Massachusetts, află că, în ciuda speranţelor care i se dădusră, i-a fost refuzat un curs de vară la Harvard, condus de celebrul scriitor Frank O'Connor.
   Disperată, tânăra de 21 de ani s-a dus la mormântul tatălui său şi a înghiţit 50 de tablete de somnifer, cu intenţia de a se sinucide, dar este găsită după trei zile în pivniţă şi este salvată de la moarte. Psihiatra Dr. Ruth Beuscher reuşeşte să o scoată pe Sylvia Plath din starea de depresie profundă, putând astfel să-şi continue studiile.
   A absolvit Smith College în 1955 cu summa cum laude şi a plecat în Anglia, la Cambridge, cu o bursă Fulbright unde, între 1955-1957 a urmat studiile la Newnham College. Acolo l-a cunoscut pe poetul britanic Ted Hughes, care era cu 2 ani mai mare decât ea, cu care s-a căsătorit în iunie 1956.
   La începutul anului 1963 când, sub pseudonimul Victoria Lucas, i-a apărut romanul autobiografic „The Bell Jar”, care nara despre un coleg al său care s-a sinucis, situaţia Sylviei era disperată. Mariajul îi esuaşe, ea şi copiii erau măcinaţi de boală şi, locuind într-un apartament neîncălzit, aveau de înfruntat cea mai cruntă iarnă a secolului. În zorii zilei de 11 februarie 1963, la Londra, s-a sinucis dând drumul la gazele de la maşina de gătit, în timp ce copiii săi dormeau în camera alăturată. Un critic afirma că sinuciderea ei a fost, pentru ea, un act pozitiv, un "refuz de a colabora" cu o lume pe care nu o putea accepta.
În anul 1981 a apărut volumul Collected Poems, iar în 1982, Sylvia Plath a primit, postum, Premiul Pulitzer pentru acest volum. 

(Source: agonia.ro)

Trimişii  

Cuvântul unui melc în palma unei frunze?
Nu-i de la mine. Nu. Să nu-l accepţi. 

Acid acetic într-o cutiuţă-nchisă?   

Să nu-l primeşti. Nu-i veritabil.

Un inel de aur cu soarele-n el? 

Minciuni. Deşertăciuni. Durere.

Chiciură pe-o frunză, imaculatul cazan 

Bolborosind şi troznind

De unul singur în piscul fiecăruia 

Dintre cei nouă Alpi negri.

Cutremurare-n oglinzi 

Marea-şi scufundă oglinda-i de cenuşă -

Iubire, iubire, tu anotimp al meu